Eseuri decente

O viață minunată

It’s a Wonderful Life, regia: Frank Capra, 1946

„It’s a Wonderful Life” este parte din șiragul de mărgăritare al culturii occidentale –  aici în perioada sa târzie, a cinematografiei avide de teme și simboluri dintr-o varietate de surse. Într-o noapte de Crăciun, Dumnezeu are un dialog cu Sfântul Iosif despre un anume George Bailey, om bun, care s-a sacrificat mereu pentru alții, dar care în această noapte este atât de descurajat încât să gândește să-și ia viața. Este trimis în ajutorul său un înger fără aripi – va primi o pereche doar dacă îl va scăpa de la moarte pe George! – care mai întâi trebuie să vadă tot filmul vieții bietului om. 

Aflăm astfel despre o viață cheltuită în întregime pentru semeni – irosită, ar spune unii. Își pierde auzul dintr-o ureche după ce îl salvează de la înec pe fratele său în copilărie. Visează mai târziu să devină inginer, să călătorească și să realizeze proiecte impresionante. Mereu în ultima clipă, e nevoit să renunțe întâi la o călătorie în jurul lumii când moare tatăl său, apoi să își amâne studiile pentru a prelua afacerea tatălui său – o instituție de creditare care în general îi ajuta pe cei săraci să își cumpere case -, apoi, după ce fratele său merge la studii în locul său și își găsește un loc de muncă în alt stat, George e nevoit să rămână în același oraș micuț, Bedford Falls, pentru aceiași oameni sărmani, singurul din oraș care le poate oferi ceva în fața lăcomiei unui om bogat, dar nemilos. 

Filmul merge permanent pe linia dilemei „datorie vs dreptul la fericire personală”. George se căsătorește cu o femeie care îl iubește, anii trec, vin copiii, iar el rămâne în continuare, alături de familia sa, singurul care face ceva, care opune rezistență tiraniei, lăcomiei și resemnării. Dar când ultimii bani ai firmei sunt pierduți accidental, iar creditorii îl amenință cu închisoarea, ceva se rupe în el. Ajungând acasă, țipă la toată lumea și îi sperie pe copii, jignește o profesoară de-a lor, o aruncă în deznădejde pe soția sa, apoi pleacă în noapte, prin zăpadă, cu gândul de a se arunca pe pod. 

În acest moment apare îngerul, sub înfățișarea unui bătrânel nătăfleț, care se aruncă el primul de pe pod, iar George, fire altruistă ca întotdeauna, se aruncă fără ezitare după el și îl salvează. Va începe astfel o lungă discuție și confruntare la finalul căreia George îi aruncă, în stilul nihilist-biblic al lui Iov, clasicul „Mai bine nu mă nășteam deloc!” Atunci îngerul îl duce într-o călătorie printr-o lume în care George nu a existat niciodată. 

Parabola cinematografică ilustrează de aici o lume de coșmar, în care orașul Bedford Falls se numea „Pottersville”, purtând deci numele magnatului, un loc al decadenței, al cazinourilor, cluburilor „pentru gentlemeni”, al urii și deznădejdii. Farmacistul pentru care lucrase George în copilărie, și pe care îl salvase de la o greșeală fatală – de a pune accidental otravă în niște pastile – este acum un cerșetor, după ce ispășise 20 de ani de pușcărie pentru, vai, chiar uciderea accidentală a unui client. Nu fusese nimeni să îl oprească. Fratele său murise înecat în copilărie – nimeni nu îl salvase. Mary rămăsese nemăritată, o bibliotecară tristă, îmbătrânită prematur – nimeni nu o ceruse în căsătorie. 

Vedem astfel unul dintre cele mai puternice manifeste pentru viață, pentru bunătate, datorie și iubire. În acest registru metaforic, tragicomic, se dezvăluie întreaga splendoare a maturității civilizației creștine, a cărei reflecție asupra demnității umane și a sensul jertfei de sine atinge în modernitate o culme umbrită aproape imediat de o violentă contestare. Într-o simplitate și o duioșie de neuitat, filmul ne spune că fiecare om contează infinit și că e de neînlocuit. Orice viață pierdută, din momentul concepției până la moartea naturală, lasă un gol în univers. Iar orice viață irosită în plăceri sau căutarea exclusivă a fericirii proprii deschidea calea anomiei, barbariei și arbitrarului la care sunt expuși ceilalți oameni pentru că nu au fost suficient de mulți oameni care să facă ceva, orice. Într- Românie cu patru milioane de cetățeni pierduți, în mare parte, pentru totdeauna, și cu o succesiune de evenimente în spațiul public care distrug, încet-încet, orice speranță, un astfel de mesaj e vital. Iar dincolo de cazul românesc, întrebarea rămâne: ce înseamnă o viață împlinită? Cum negociez între datorie și perfect legitima, omeneasca și înduioșătoare căutare a fericirii? 

 

Reclame

Un comentariu la “O viață minunată

  1. Gheorghe
    august 22, 2019

    ,,Mergi si fa si tu asemenea” ar zice Cristos.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la august 16, 2019 de şi etichetată , .
%d blogeri au apreciat asta: