Eseuri decente

Tărâmul

Despre singurătate. O scenă din filmul „The Departed”: Billy Costigan este un polițist infiltrat în grupul celui mai periculos mafiot din Boston, Frank Costello. Billy e singur printre criminali, forțat să participe la tot ce fac aceștia, să bată oameni, să asiste la crime, să mintă mereu. Nimeni, cu excepția acestor doi polițiști, nu știe de el. Tensionat, umilit, dependent de anti-depresive, cu mâinile pătate de sânge, cu sufletul otrăvit de minciună.

Maya în „Zero Dark Thirty”: nu are pe nimeni în această lume. O agentă CIA care a renunțat la familie și prieteni pentru a-l găsi pe Osama bin Laden, indiferent de costuri. Ethan (întunecatul rol al lui John Wayne în „The Searchers”), încărcat de merite dar și de ambiguități morale, pleacă spre orizontul pustiu. Kane („High Noon”) nu găsește pe nimeni în oraș pentru a-l ajuta să-i înfrunte pe cei patru răufăcători.

Un gând pentru oamenii care înfruntă răul singuri, părăsiți. Se spune despre Sf. Francisc Xavier că a murit singur pe o insulă din largul coastelor Chinei, după o viață dedicată până la capăt lui Hristos.

„Ai auzit de cutare? Cică a luat-o razna, e cu Biserica, cu de-astea…”; „Da’ ce, s-a pocăit?”; „Nu știu, dar îți dai seama că nici normal nu e.” Consecințe, costuri. Cineva e revoltat de răul acestei lumi, impresionat de suferința semenilor, măcinat de căutarea dreptății, consumat de iubire. Singurătate, izolare, absență, depresie, melancolie, frică, mustrări de conștiință, dificultatea de a se întoarce la o viață normală, în lume. Și câteva zâmbete ironice.

Poate că aceste aventuri pentru bine, adevăr, dreptate ating o realitate adâncă, un tărâm unde totul curge cu o intensitate greu de suportat, un spațiu în care toată istoria lumii și misterul universului apar esențializate, strălucind teribil. Acolo poți vedea binele în toată splendoarea sa și răul hidos, abisal, gol. Experiența războiului; jertfa reînnoită zilnic, dincolo de limita oboselii cronice, pentru cei uitați într-un spital trist; contactul cu infinita varietate a istoriilor personale de suferință; viața ca om al serviciilor secrete sau al unui departament anti-drog /crimă organizată, drumul nou pe care ai pornit după ce Dumnezeu te-a atins în mod inconfundabil („Da, El era! Cine altcineva?” ) – acestea sunt „locuri” din care nu te întorci neschimbat.

Iar acasă? Acasă e ca un popas pe malul unui râu. Ești aproape, te lași dus de murmurul din luncă, calci pe iarba înrourată, dai niște crengi la o parte și jocul strălucirii apei te încântă. Pe râu plutesc niște oameni veseli, aiuriți, zurlii. Unii sunt într-o bărcuță, alții se învârt fluierând și cântând pe niște colaci de salvare. O femeie e întinsă leneș pe o saltea, un bărbat e într-un caiac, urmărind, cu o concentrare ridicolă, să folosească exemplar padela. Toți strigă zglobiu la tine – unul te salută în stil marinăresc, altul cântă răgușit „O-le-leihuuu!”, iar femeia de pe saltea aplaudă, râzând plin și zgomotos. Le faci cu mâna, dar veselia inițială de pe chipul tău cade încetișor în umbră. Râul îi poartă departe, departe. Mai vezi o figură cunoscută – un om la care țineai atât de mult. Vă luați „rămas bun” schimbând cele mai frumoase priviri ale vieții. Și încă cineva – tu, aici? Pleacă. Și brusc se lasă liniștea. Râul a tăcut. Mâna îți tresare, degetele tremură, încerci un gest de salut, dar mâna cade ca o frunză tomnatică, luând cu sine o lacrimă și un trecut. O vreme, privirile se mângâie una pe alta. Apoi rămân inimile. Apoi…

Filmul „Into the Wild”: „What if I were smiling… and running into your arms… would you see then what I see now?”

Să ne gândim la acești oameni bravi, atât de bravi încât pot înfrunta chiar și o cameră goală, în toiul serii. Lumina e stinsă, orașul șoptește ceva iar privirea e suspendată într-o tensiune ce se ramifică până în adâncul inimii. Perdeaua s-a mișcat ușor. Și o respirație ce începe în copilărie și se termină printre stele căzătoare, vieți fără de moarte și zâne.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la Februarie 27, 2013 de şi etichetată .
%d blogeri au apreciat asta: